|
Teatrul National "Vasile Alecsandri" ::
 Adresa:
strada
Agatha Barsescu, nr. 18Agentia teatrala: Bd. Stefan
cel Mare si Sfant, nr. 4 (langa BCR, in spatele CUBULUI);
Program: 10:00 - 17:00, de luni pana sambata (duminica inchis);
Pentru a vizita clădirea sau efectua ședințe foto adresați-vă secretariatului Operei Naționale Române Iași, telefon 0232 211 144.Telefoane:
Secretariat: 0232.267.824Poarta: 0232.267.763
Agentia Teatrala:Email: tniasi@yahoo.com
Tel: 0232.255.999
Site: www.teatrulnationaliasi.ro
Construita in Iasi, pe locul vechii
primarii, intre anii 1894 si 1896, cladirea Teatrului National este considerata
a fi cel mai vechi si cel mai frumos lacas de acest gen din tara. Planurile
cladirii apartin celebrilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer, care au
proiectat constructii similare in Viena, Praga, Odessa, Zurich. Inaugurata odata cu teatrul, uzina
electrica a acestuia a marcat inceputul iluminatului electric la Iasi. Cu prilejul aniversării a 140 de ani de la primul spectacol în
limba română, care a avut loc pe 27 decembrie 1816 la initiativa cărturarului
român Gheorghe Asachi , teatrul ieșean primește in anul 1956, numele
marelui poet, dramaturg și om de cultură, Vasile Alecsandri (1821 - 1890). Veritabila bijuterie arhitectonica, in interior
cladirea Teatrului National ofera publicului remarcabile capodopere decorative: cortina, pictata in 1896 de mesterul vienez M. Lenz si finalizata de
unul din discipoli, transpune, in centru, o alegorie a vietii, cu cele trei
varste, iar in dreapta, alegoria Unirii Principatelor Romane (Moldova,
Transilvania si Tara Romaneasca); cortina de fier, pictata de Alexander Goltz,
cu motive ornamentale dispuse simetric, separa etans scena de restul salii; plafonul,
pictat de Alexander Goltz, in culori pastelate, reprezinta alegorii paradisiace, cu nimfe
si ingeri, fiind incadrat in stucatura rococo; candelabrul, din cristal
de Venetia, cu 109 becuri. In prezent, aceasta cladire gazduieste si Opera
Romana. BUSTURI in apropierea Teatrului National "Vasile
Alecsandri" MATEI MILLO (1814-1896), actor, autor dramatic roman,
director de scena, director de teatru. MIHAI CODREANU (1876-1957), poet, membru corespondent
al Academiei Romane (1942), director al Teatrului National "Vasile Alecsandri"
din Iasi (1919-1923), profesor, rector la Conservatorul de ArtaDramatica din
Iasi (1933-1939), director al revistei "Insemnari iesene". GEORGE ENESCU (1881-1955), compozitor, violonist,
pianist, pedagog, dirijor; creatii muzicale proprii:"Poema romana" (primul
concert sustinut de George Enescu pe scena Teatrului National "Vasile
Alecsandri", in 1898),"Rapsodia romana" , opera "Oedip", simfonii. MIHAIL SADOVEANU (1880-1961), scriitor, academician,
om politic, director al Teatrului National "Vasile Alecsandri" din Iasi (1910),
editor al revistelor Insemnari literare (1919), Insemnari iesene (1936). HENRI MATHIAS BERTHELOT (1861-1931), general francez,
seful misiunii militare franceze in Romania, in Primul Razboi Mondial; cetatean
de onoare al Romaniei, decorat de Parlamentul roman, membru de onoare al
Academiei Romane. ALEXANDRU FLECHTENMACHER (1823-1898), violonist,
dirijor, pedagog, director la Conservatorul de Muzica si Declamatiune din
Bucuresti; a compus: prima opereta romaneasca "Baba Harca", pe text de Matei
Millo, prezentata in premiera la Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Iasi,
in 1848 ; muzica pentru imnul "Hora Unirii" (versuri de Vasile Alecsandri,
1855), primele vodeviluri si cuplete pentru piesele lui Vasile Alecsandri si
ale altor autori contemporani. AVRAM GOLDFADEN (1840-1908), poet, dramaturg, actor,
director de scena; in anul 1876 a creat in Iasi prima trupa profesionista de
teatru in limba idis (premiera mondiala), fiind autorul primei piese in limba
ebraica, jucata in S.U.A. MIRON COSTIN (1633-1691) - langa Teatrul National
"V. Alecsandri" (in intersectia str. I.C. Bratianu cu str. Cuza Voda) La initiativa Societatii "Miron Costin" (M.
Kogalniceanu, Al. Odobescu, V. Alecsandri, N. Gane, L. Negruzzi, V. Pogor, T.
Maiorescu, B.P. Hasdeu, D. Sturza, V.A. Urechia) si prin contributia diverselor
institutii existente la nivel national, a fost construit si inaugurat, in septembrie 1888, monumentul
reprezentandu-l pe cronicarul moldovean Miron Costin, "cea mai reusita
statuie din cate s-au ridicat pe pamantul tarii romanesti"(conform
aprecierii lui N. Tonitza). Monumentul, reprezentandu-l pe cronicar cu o pana de
scris in mana dreapta, a fost realizat din bronz (autor, Wladimir C. Hegel). Pe
soclul construit de arhitectul N. Gabrielescu, sunt montate doua basoreliefuri,
inspirate din dramatica viata a cronicarului. Sub monument sunt depuse,
"cu veneratiune", osemintele lui Miron Costin, se mentioneaza intr-o
inscriptie de pe cartea sculptata, tot din bronz, amplasata pe alta latura a
soclului.
Cum
puteti ajunge: Pentru
a vizita aceste obiective, puteti consulta: planificarea mijloacelor de transport din Iasi http://www.ratpiasi.ro/planif10.pdf si harta traseelor
acestora.
|
CENTRUL DE INFORMARE TURISTICA IASI
