Efigie a orasului Iasi, Palatul a fost construit in stil neogotic si a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului in arhitectura oficiala.
Ridicat intre anii 1906-1925 si inaugurat la 11 octombrie 1925, de catre Ferdinand de Hohenzollern, al doilea rege al Romaniei moderne, este creatia cea mai importanta a arhitectului roman I. D. Berindei, format la scoala pariziana. In holul central se remarca un mozaic figurativ, in care sunt dispuse concentric diverse reprezentari de bestiarium gotic: acvila bicefala, dragonul, grifonul, leul. Deasupra holului se gaseste un luminator in care, initial, a fost amenajata o sera.
În pofida aspectului arhaicizant, la construirea Palatului, blocurile de piatra au fost inlocuite cu materiale usoare si mai ieftine. In plus, la decorarea unor sali, s-a folosit in premiera un material brevetat de Henri Coanda, denumit bois-ciment si care imita lemnul de stejar. Remarcabile sunt si elementele de feronerie decorativa, care pot fi admirate, de exemplu, la usile de la Sala Voievozilor. Cladirea a fost, de asemenea, dotata cu facilitati ultramoderne pentru epoca respectiva, cum ar fi iluminatul electric, incalzitul (pneumatic), ventilatiile, termostatele, aspiratoarele, care porneau toate de la subsol, unde se afla centrala masinilor. De asemenea, tinand cont de cele 14 incendii care au afectat cladirile anterioare Palatului, Berindei a ignifugat lemnaria podului, cu un produs denumit orniton, pentru acoperis utilizand un material special – eternita.

Cladirea a servit drept Palat Administrativ si de Justitie, pana in 1955, cand a fost destinat gazduirii unora din cele mai importante institutii culturale ale orasului Iasi, reunite astazi sub denumirea de Complexul National Muzeal Moldova – Iasi.

La faima Palatului Culturii a contribuit si ceasul cu trei cadrane din turnul cladirii. Avand diametrul de 3,25 m, acestea erau decorate cu mici vitralii, reprezentand cele 12 zodii. Cate doi plaiesi, in costume nationale, zugraviti pe zidul turnului, stau de straja, incadrand ceasornicul, dupa modelul ostenilor pictati la castelul Peles. Atat vitraliile, cat si crenelurile, in forma de cruce ale turnului, erau luminate electric in cursul noptii. Carillonul ceasului este un sistem de clopote acordate, o replica moderna a mecanismelor similare din Evul Mediu Occidental. Cele 8 clopote din turnul palatului reproduc, la fiecare ora exacta, „Hora Unirii”, amintind acum nu doar „Unirea cea mica” din 1859, ci si „Unirea cea mare” din 1918. Melodia este inregistrata pe un tambur cu 69 stifturi.

Situat la parterul Palatului Culturii, in aripa vestica, MUZEUL DE ISTORIE A MOLDOVEI este continuatorul Muzeului de Antichitati, infiintat de Orest Tafrali, in 1916 si, prin cele patru sectii ale sale – preistorie si istorie veche, istorie medievala, istorie moderna si istorie contemporana – prezinta principalele aspecte ale dezvoltarii comunitatilor umane care au trait in spatiul est-carpatic, din paleolitic pana la cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Tot la parterul Palatului, dar in aripa estica, este MUZEUL STIINTEI SI TEHNICII „STEFAN PROCOPIU”, denumit astfel drept omagiu adus marelui savant iesean. Muzeul, al carui prim nucleu s-a constituit inca din 1955, include acum sectiile: energetica, inregistrarea si redarea sunetului, telecomunicatii, mineralogie – cristalografie. Progresele rapide ale tehnologiei informationale au determinat formarea unei colectii de computere, constituind o noua sectie.

La etaj, sunt galeriile de arta europeana si romaneasca ale MUZEULUI DE ARTA. Acesta este continuatorul celei mai vechi pinacoteci din tara, existenta pe langa prima universitate moderna romaneasca din 1860, cu un inventar incluzand donatii ale lui Gheorghe Asachi, Scarlat Varnav, Costache Dasiade, Alecu Donici, Vasile Alexandrescu Urechia, substantial imbogatit de colectia lui Costache Negri, devenita proprietate a muzeului, gratie unui gest similar, din 1874.

MUZEUL ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI, marturie a civilizatiei traditionale, a fost infiintat in 1943 si expune obiecte a caror vechime depaseste in multe cazuri 100 de ani. In spatiul de vizitare, situat in aripa vestica a Palatului Culturii, la etajele I si al II-lea, sunt prezentate: ocupatii traditionale principale – agricultura, viticultura si cresterea animalelor si ocupatii traditionale secundare – pescuitul, vanatoarea, albinaritul; instalatii taranesti, olaritul, prelucrarea lemnului, interioare traditionale, colectii de masti, tesaturi si costume populare.

In fata Palatului Culturii se afla statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare, realizata la Paris, de catre Emmanuel Fremiet, conform schitelor lui Gheorghe Asachi. In 1883, la dezvelirea statuii, Mihai Eminescu a scris celebra „Doina” („De la Nistru pan’ la Tisa/Tot romanul plansu-mi-s-a […]”). Cu aceeasi ocazie, Regele Carol I a daruit doua tunuri „Krupp”, care flancheaza si astazi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofee din Razboiul de Independenta, cucerite de Regimentul de dorobanti din Copou (una din cele sapte coline ale Iasului).

BILET VIZITARE MUZEUL DE ARTĂ

BILET VIZITARE MUZEUL DE ISTORIE A MOLDOVEI

BILET VIZITARE MUZEUL ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI

BILET VIZITARE MUZEUL ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII „ȘTEFAN PROCOPIU”

BILET VIZITARE PALATUL CULTURII – asigură accesul în Muzeul Ştiinței și Tehnicii „Ştefan Procopiu”, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Moldovei